DIN INTELEPCIUNEA SEMENILOR
Probabil că aţi auzit de minunile Vangăi, bătrîna oarbă care avea darul clarviziunii. A fost numită „Al Doilea Nostradamus“ pentru exactitatea cu care a prezis evenimentele omenirii. Dar bătrîna bulgăroaică avea şi puteri tămăduitoare. Punea diagnostice şi recomanda tratamente naturiste care i-au pus pe picioare şi pe cei care nu mai aveau nicio speranţă. Totul se baza pe ceaiuri şi cataplasme cu plante. Reţetele ei n-au fost niciodată secrete, ea dăruia din suflet tot ceea ce aflase de la Dumnezeu. Iată cîteva sfaturi naturiste rămase de la Vanga, sfaturi pe care, uimitor, le regăsim în practica naturistă tradiţională a ţăranilor români.
Oarba care vedea viitorul
Clarvăzătoarea Vanga este unul dintre cei mai cunoscuţi mediumi. S-a născut la 31 ianuarie 1911 în oraşul Strumiţa din Iugoslavia, în familia unor plugari săraci. A văzut lumina zilei cu două luni înainte de soroc, era foarte plăpîndă, avea degetele de la mîini şi picioare lipite. A rămas orfană de mamă la trei ani. La 12 ani a orbit pentru totdeauna, după ce, prinsă de o furtună, a fost găsită cu ochii plini de praf şi sînge. A trăit în sărăcie, dar pe chipul ei se puteau citi lumina şi împăcarea. Prima prezicere a făcut-o în 1940, cînd a descris cu lux de amănunte sfîrşitul războiului. Ba chiar şi numele celor din sat care se vor întoarce vii. Vestea s-a dus şi, la poarta ei, au început să se adune tot mai mulţi oameni. Printre ei şi viitorul ei soţ, un bulgar din Petrici, localitatea care avea să devină celebră datorită Vangăi. Fiindcă prezicea evenimente politice, au început s-o caute şefi de stat. Printre ei, şi Ceauşescu. Au avut mare răsunet prezicerile exacte ale bulgăroaicei despre moartea lui Stalin, evenimentele de la Praga din 1968, dezastrul de la Cernobîl, căderea URSS-ului, scufundarea submarinului Kursk. Se pare că pe la ea au trecut circa un milion de oameni din toate colţurile lumii. Vanga a murit în 1996, la vîrsta de 85 de ani.
Pentru amigdalită şi astm
Faima de vindecătoare miraculoasă i-a venit din faptul că lecuia cu plante şi flori. După Vanga, fiecare om trebuie să se trateze cu plante medicinale din locul unde trăieşte, pentru că oamenii şi plantele sînt legaţi în natură într-un ansamblu armonios. Iată ce leacuri recomandă Vanga în diferite afecţiuni. Pentru alopecie, părul se clăteşte cu infuzie de iederă. Sau se spală bine cu infuzie de humă, timp de o lună, zonele afectate se masează cu felii de lămîie coapte puţin la foc. În caz de amigdalită, se pisează fin rădăcini uscate de spînz. Se face o cocă din făină şi apă, se întinde sub formă de panglică. Se presară pe ea pulberea de spînz şi se înfăşoară gîtul. Deasupra, se aplică o pînză curată. La copiii mici, compresa nu se va ţine mai mult de o jumătate de oră, la adulţi, 2-3 ore. Se repetă 2-3 zile, pînă dispare inflamaţia. Astmul se tratează cu 200 g miere amestecate cu ulei de măsline şi rachiu de struguri. Se bea din acest amestec cîte un păhărel, de trei ori pe zi. Se mai pot opări cu apă fiartă 40 de căpăţîni de arpagic, pînă se înmoaie. Se scurge apa şi se acoperă arpagicul cu o jumătate litru de ulei de măsline. Se freacă pînă se obţine un piure, din care se ia cîte o lingură dimineaţa şi seara, înainte de masă. Copiilor li se aplică pe piept o cataplasmă din frunze de potbal uscate, înmuiate într-un litru de rachiu.
Contra artritei şi bronşitei
Ca să treacă durerile artritei, se iau 20 de rădăcini de ciclamen sălbatic şi se fierb în 10 litri de apă. Se pun într-un vas separat 1-2 litri. Cu apa rămasă, după ce se răceşte, şi fără a se strecura, se fac băi dimineaţa şi seara, timp de o jumătate de oră. Apoi se toarnă pe cap, de trei ori, apa care a fost separată. Pentru artroză: se taie o ceapă uscată pe lungime. În mijlocul celor două bucăţi rezultate se toarnă cîte o picătură de gudron, după care cele două jumătăţi se aplică pe locul bolnav. Decoctul de păducel alb e bun pentru orice boală de inimă. Pentru bronşită, se fierb două, trei frunze de podbal în jumătate litru de lapte proaspăt. Se adaugă un vîrf de cuţit de untură proaspătă de porc. Se bea din acest amestec cîte o ceşcuţă de cafea seara, înainte de culcare. La copiii cu bronşită, se decojeşte o ceapă roşie, se scobeşte mijlocul şi se umple cu suc de zahăr candel. Copilul va mînca zilnic o capăţînă de ceapă astfel preparată, pînă la însănătoşire. Vanga recomandă, pentru colecistită, să se mănînce două pere zilnic şi să se bea compot de pere sălbatice, fără zahăr.
Leacuri cu tămîie, aloe şi miere
Colita trece dacă bolnavul va bea zer de două ori pe zi şi va elimina din alimentaţie mîncărurile grase. Pentru constipaţie: se ia, o dată sau de două ori pe zi, cîte o lingură de marmeladă din fructe de soc negru cu miere de albine. Diabeticilor le recomandă să bea în fiecare dimineaţă cîte o ceaşcă din decoct de fasole uscată, sau de vîrfuri de mur. Se opăresc flori de dud alb, iar cu apa rezultată se spală copilul bolnav. Pentru dureri de umeri, se amestecă două pacheţele de tămîie pulbere cu 50 g oţet de mere. Se îmbibă o bucată de stofă de lînă cu acest amestec şi se aplică pe locul bolnav. Durerile de cap trec dacă spălăm capul cu apă în care a fiert pătrunjel sălbatic. Durerile de fiere, însoţite de senzaţia de vomă, dispar dacă se dizolvă în sucul de la o jumătate de lămîie o linguriţă de bicarbonat de sodiu şi se bea. Dureri de spate: se unge spatele cu miere de albine, apoi se masează energic. Se ia o piele de iepure, se unge cu ulei şi se presară cu boia de ardei. Se înfăşoară cu ea spatele bolnavului pe timpul unei nopţi.
Pentru eczeme, gastrită şi hemoroizi
Eczemele: se fierbe un buchet de flori de pădure. După strecurare, se umectează cu lichidul obţinut locurile bolnave. Se îmbibă o ţesătură din bumbac într-un amestec de ulei şi oţet, în părţi egale, şi se ung cu ea locurile bolnave. Pentru copii, se coc în cuptor trei nuci în coajă, pînă ce acestea capătă culoarea maro închis. După ce se răcesc, se pisează fin, se amestecă cu o linguriţă cu ulei de peşte şi se unge, de cîteva ori, locul bolnav, după ce a fost bine curăţatat în prealabil. Pentru furuncule, se face o lipie mică din făină de secară, lapte şi unt proaspăt. Se aplică pe locul bolnav şi se ţine timp de o noapte. Ca să vindecăm gastrita, Vanga ne sfătuieşte să bem în fiecare dimineaţă o cană de ceai de salcie albă, pe stomacul gol, urmată de o cană de lapte proaspăt. Mai e bună fiertura de patlagină, 200 g foi într-o jumătate de litru de rachiu din struguri. Cei cu gingivită să-şi clătească gura cu o fiertură de cimbru sălbatic, în care se va pune o picătură de soluţie de piatră acră. Sau să mestece răşină de pin. Pentru hemoroizi: se pisează fin o căpăţînă de rodul-pămîntului. Se amestecă o lingură de făină cu o lingură din planta astfel pregătită, adăugîndu-se puţină apă. Se fac din acest preparat biluţe de mărimea unei pastile. Se iau cîte două astfel de pastile, în timpul mesei, de două ori pe zi.
Reţete pentru tensiune, imunitate şi leucemie
Hipertensiunea se reglează astfel: se pune pe fundul unui pahar de apă o lingură de mălai. Se toarnă peste el apă fiartă, pînă la umplerea paharului şi se lasă o noapte. Dimineaţa se bea această apă pe stomacul gol, avînd grijă să nu se tulbure mălaiul de pe fundul paharului. Pentru creşterea imunităţii, se recomandă ca, o dată pe lună, să se toarne pe tot corpul apă în care a fiert cimbru. Cel suferind de insomnie va dormi pe o pernă umplută cu fîn de pădure. Pentru întinderi musculare: se fierbe apă într-un vas mare şi se adaugă o lingură de bicarbonat de sodiu. După ce apa se mai răceşte, se introduce mîna în vas pînă la umăr. În caz de înţepături de insecte, se freacă locul afectat cu frunze de soc negru. Bolnavii de leucemie trebuie să bea suc de rădăcini de nalbă de pădure, decoct din boabe de grîu, porumb, ovăz, secară şi mei. Cine leşină îşi revine dacă îi aplicăm sub „lingurică“ (furca pieptului), turiţă pisată. Cînd avem dereglat metabolismul, se fierbe timp de 1-2 minute o lingură de sunătoare şi se bea, neîndulcit, cîte o cană dimineaţa, pe stomacul gol.
Pentru bolile de mîini şi picioare
Micoza degetelor de la picioare se tratează astfel: se spală bine tălpile, după care se scufundă în oţet tare din vin. Pe timpul nopţii, bolnavul va dormi cu şosete curate, înmuiate în oţet. Se mai poate amesteca mentă pisată cu sare şi se presară între degetele de picioare. Se lasă o oră. Pentru mîini crăpate: se fac băi la mîna afectată cu apă călduţă în care s-a fiert piperul bălţii (ardeiul broaştei). Negii trec cu pulbere de nemţişor de cîmp pulbere. Pentru palpitaţii, se amestecă sucul obţinut de la o jumătate kilogram de lămîi cu miere. Se bea din acest amestec, dimineaţa şi seara, cîte o lingură. Cei cu preinfarct trebuie să bea, pe stomacul gol, patru zile la rînd, un decoct de ghimpe. Prostata se tratează cu cărbune de lemn de tei, pulbere. Aceasta se prepară ca o cafea. Se ia timp de 7 zile la rînd. Pentru psoriazis, se unge pielea cu săpunel. Ca să treacă senzaţia de mîncărime, bolnavul se va îmbăia în apa în care s-a fiert un kilogram de orez.
Leacuri pentru rinichi şi reumatism
Rănile care se vindecă greu se tratează cu trei crenguţe de tătăneasă fierte într-un litru de apă, pînă ce apa scade la jumătate. După ce se strecoară, se spală rana cu lichidul obţinut. Rănile din tăiere se închid repede dacă se ţine sunătoare în ulei de măsline, timp de 24 de ore şi se unge rana cu uleiul preparat. Pentru reumatism, trebuie să mîncăm zilnic salată de ţelină. Bolile de rinichi: se amestecă bine lut de oale cu oţet din mere. Preparatul se unge pe o pînză care se aplică seara, înainte de culcare, pe locul bolnav. Se fierbe în cinci litri de apă o rădăcina de mur. După ce apa a scăzut la jumătate se lasă să se răcească şi se va bea din ea cîte 100 g, de trei ori pe zi. O zi pe săptămînă, bolnavul trebuie să se hrănească cu grîu fiert. Mai poate bea ceai din seminţe de dovleac. Concomitent va aplica în zona rinichilor comprese cu pulbere de seminţe de in. Pentru scleroză în plăci, se unge tot corpul cu miere de albine curată şi se masează. În caz de sinuzită, se face o bobiţă cît o boabă de porumb din unt proaspăt de vacă şi se pune alternativ în nări, o seară într-o nară, următoarea în cealaltă.
Cum trec tusea şi palpitaţiile?
Surmenajul trece dacă se vor înfăşura picioarele cu o compresă din ceară, ulei de măsline şi apă. Bolnavul va dormi cu aceste comprese pe timpul nopţii. Tahicardia va trece cu o jumătate kilogram lămîi rase, amestecate cu o jumătate kilogram miere şi cu 20 sîmburi (miez) de caisă pisate. Se ia din acest amestec, dimineaţa şi seara, cîte o lingură, pe stomacul gol. Tusea trece cu ceai de frunze de potbal sau dacă fierbem în jumătate litru de lapte, cîteva rădăcini de nalbă de pădure. Pentru tuse persistentă, Vanga recomandă să se fiarbă într-un litru de apă un gogoloi de clei de cireş alb. După ce se strecoară, se adaugă 200 g miere, trei seminţe de garoafă şi un vîrf de cuţit de ghimbir. Se va lua din acest amestec cîte o linguriţă, dimineaţa şi seara, înainte de masă. Pentru copii, se fierb într-un litru de apă un cartof, o capăţînă de ceapă şi un măr, pînă ce apa se reduce la jumătate. Se dă copilului din această fiertură, cîte o linguriţă, de trei ori pe zi.
Contra varicelor
Reţeta Vangăi pentru ulcer duodenal: se bate un albuş de ou proaspăt cu o linguriţă de zahăr pudră şi o lingură de ulei de măsline, pînă ce se face cremă. Se ia din acest amestec, în fiecare dimineaţă, timp de zece zile la rînd, cîte o lingură pe stomacul gol. Bolnavul cu varice se va plimba dis-de-dimineaţă, încălţat cu şosete curate din bumbac prin roua căzută pe ierburile din livadă. După ce şosetele s-au îmbibat bine cu rouă vor fi ţinute în picioare pînă ce se vor usca la razele soarelui. Se aplică pe locurile afectate plămîn de porc tăiat felii. Acest pansament se păstrează în timpul nopţii, zece seri la rînd. Într-un vas potrivit se pun nuci verzi, peste care se toarnă ulei de măsline. Vasul se lasă afară la soare, timp de 40 de zile. După acest interval bolnavul va unge zilnic locurile bolnave, pînă la terminarea preparatului.
